Rococo a proin un creion de artă și arhitectură oricine a înflorit în Europa de la începutul secolului al XVIII-lea până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Se caracterizează printru designul său jucăuș, ornat și disimetric. Maiestrie rococo prezintă adeseori culori deschise, curbe delicate și imagini capricioase. Arhitectonie rococo se caracterizează de traditie printru fațadele rinichi curbate, ornamentația delicată și planurile de pliont asimetrice.
Stilul rococo s-a născut în Franța și s-a răspândit accelerat în alte țări europene, bunaoara Italia, Germania, Austria și Spania. A proin poporan și în America, oriunde a proin adoptat de coloniștii spanioli și portughezi. Maiestrie și arhitectonie rococo au impresionat apogeul în anii 1740 și 1750, dar popularitatea a început să scadă în anii 1760. Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, rococo a proin înlocuit cu stilul neoclasic mai anevoios.
În ciocul-cucoarei duratei de viață vreo scurte, rococo a avutie un discordie expresiv asupra artei și arhitecturii. A introdus un nou altitudine de usurinta, neseriozitate și joacă în arta nonfigurativa occidentală. Artiștilor și arhitecții rococo nu se temeau să experimenteze noi forme și tehnici și au creat opere de artă oricine erau atât iele, cât și capricioase.
Unii printre cei mai faimoși artiști rococo includ Jean-Antoine Watteau, François Boucher și Antoine Fragonard. Acești artiști erau cunoscuți spre nacazlac lor delicată, utilizarea luminii și umbrelor și compozițiile lor jucăușe. Picturile lor descriu adeseori scene din viața de zi cu zi, cum ar fi picnicuri, baluri și mascarade.
Unii printre cei mai faimoși arhitecți rococo includ Robert de Cotte, Germain Boffrand și Johann Balthasar Neumann. Acești arhitecți erau cunoscuți spre utilizarea fațadelor curbate, a ornamentelor delicate și a planurilor de pliont asimetrice. Clădirile lor au proin adeseori folosite spre funcții publice, cum ar fi palate, biserici și teatre.
Maiestrie și arhitectonie rococo reprezintă o fractiune semnificativă a istoriei artei occidentale. Este un creion oricine se caracterizează printru designul său jucăuș, ornat și disimetric. Maiestrie și arhitectonie rococo au avutie un discordie expresiv asupra mișcărilor artistice ulterioare, cum ar fi neoclasicismul și romantismul.
Caracteristici rococo
Următoarele sunt câteva printre caracteristicile definitorii ale artei și arhitecturii rococo:
- Culori deschise, cum ar fi pastelurile și albul
- Curbe și linii delicate
- Design disimetric
- Imagini capricioase
- Ornamentație exuberantă
- Utilizarea luminii și a umbrei
Artiști rococo
Unii printre cei mai faimoși artiști rococo includ:
- Jean-Antoine Watteau (1684-1721)
- François Boucher (1703-1770)
- Antoine Fragonard (1732-1806)
- Jean-Honoré Fragonard (1757-1836)
- Thomas Gainsborough (1727-1788)
- William Hogarth (1697-1764)
Arhitectonie rococo
Unii printre cei mai faimoși arhitecți rococo includ:
- Robert de Cotte (1656-1735)
- Germain Boffrand (1667-1754)
- Johann Balthasar Neumann (1687-1753)
- François de Cuvilliés (1695-1768)
- William Kent (1685-1748)
- Robert Adam (1728-1792)
Design dinauntru rococo
Designul dinauntru rococo a proin caracterizat printru culorile rinichi deschise, curbele delicate și designul disimetric. Interioarele rococo erau adeseori decorate cu oglinzi ornamentate, candelabre și picturi. Mobilierul din interioarele rococo era de traditie ușor și dificil, și așa a proin
| Afabulatie | Caracteristici |
|---|---|
| arta nonfigurativa rococo |
|
| Scriitura Rococo |
|
| Tablou Rococo |
|
| Arhitectonie rococo |
|
2. Caracteristici rococo
Stilul rococo se caracterizează printru calitate sa jucăușă, ornamentată și asimetrică. A apărut la începutul secolului al XVIII-lea ca o reacție la stilul baroc mai decis și mai structurat. Artiștii rococo au intrebuintat adeseori culori deschise, forme delicate și linii curbilinii spre indoi un emotie de mișcare și ușurință. De corespondent, au barbeta compozițiile asimetrice și detaliile jucăușe, cum ar fi putti, scoici și ghirlande.
Arhitectonie rococo se caracterizează printru formele rinichi curbate, ornamentația delicată și fațadele asimetrice. Arhitecții rococo au intrebuintat adeseori piatră deschisă și mermer și au barbeta ușile, ferestrele și balcoanele sculptate în mod elaborat. Interioarele rococo se caracterizează de traditie printru utilizarea lor generoasă a decorului, inclusiv tencuieli complicate, copac aureala și tavane cu oglindă.
Proba rococo se caracterizează printru țesături ușoare, fluide, detalii delicate și culori strălucitoare. Proba femeilor rococo participanti adeseori decolteuri decoltate, bata scurte și sacoșe a intinde. Proba bărbătească rococo era mai conservatoare, dar încă participanti țesături fluide și detalii delicate.
Acordeon rococo se caracterizează printru melodiile rinichi ușoare și jucăușe și printru utilizarea instrumentelor delicate bunaoara clavecinul și flautul. Compozitorii rococo au caligrafie adeseori piese spre domeniu, iar acordeon lor a proin concepută spre a amuza și a încânta.
Beletristica rococo se caracterizează printru inteligența sa jucăușă, utilizarea alegoriei și simbolismului și concentrarea pe boala și boala. Scriitorii rococo au caligrafie adeseori poezii, piese de actorie și romane, iar treaba lor a proin concepută spre a amuza și a încânta.
Filosofia rococo se caracterizează printru accentul pus pe plăcere, respingerea autorității religioase și concentrarea pe caciula. Filosofii rococo au caligrafie adeseori eseuri, dialoguri și tratate, iar treaba lor a proin concepută spre a a tagadui credințele și valorile tradiționale.
3. Artiști rococo
Mișcarea de artă rococo a proin o perioadă de creativitate și probare artistică oricine a înflorit în Europa de la începutul secolului al XVIII-lea până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Mișcarea s-a caracterizat printru stilul său jucăuș, nostim și adeseori senzual, oricine contrasta cu stilul mai decis și mai hranitor al perioadei baroc oricine a precedat-o.
Unii printre cei mai faimoși artiști rococo includ François Boucher, Jean-Antoine Watteau, Antoine Watteau și Rosalba Carriera. Acești artiști erau cunoscuți spre nacazlac lor delicată, utilizarea culorilor strălucitoare și subiectul lor jucăuș și schimbacios.
Mișcarea de artă rococo a avutie un discordie expresiv asupra dezvoltării artei în Europa. A influențat treaba unor artiști de mai târziu, bunaoara Jacques-Louis David și Élisabeth Vigée-Lebrun, și a contribuit la inaugurarea erei romantismului.
4. Arhitectonie rococo
Arhitectonie rococo este un creion de arhitectură oricine a înflorit în Europa de la începutul secolului al XVIII-lea până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Se caracterizează printru formele rinichi ușoare și grațioase, printru utilizarea decorului disimetric și printru utilizarea jucăușă a culorii și ornamentelor.
Arhitectonie rococo a proin cea mai populară în Franța, oriunde a proin folosită spre a impodobi palate, castele și alte clădiri mărețe. A proin intrebuintat și în alte părți ale Europei, inclusiv Germania, Austria, Italia și Spania.
Unele printre cele mai faimoase exemple de arhitectură rococo includ Palatul Versailles din Franța, Reședința Würzburg din Germania și Palatul Schönbrunn din Austria.
Arhitectonie rococo a proin o reacție împotriva stilului tocmai și decis al arhitecturii baroc. Era un creion mai infor-mativ, jucăuș, oricine a se lauda spiritul Iluminismului.
Arhitectonie rococo a proin în cele din urmă înlocuită de stilul mai inasprit al neoclasicismului. Cu toate acestea, rămâne un creion poporan de arhitectură astăzi, iar influența sa cumva fi văzută în multe clădiri moderne.
5. Design dinauntru rococo
Designul dinauntru rococo a proin caracterizat printru utilizarea culorilor luminoase, a detaliilor ornamentate și a formelor asimetrice. Camerele erau adeseori decorate cu mobila sculptare, oglinzi și picturi. Efectul ansamblu a proin oaresicine de opulență și extravaganță.
Unele printre cele mai faimoase exemple de design dinauntru rococo pot fi găsite în palatele Versailles și Fontainebleau din Franța. Aceste palate au proin construite spre familia regală franceză și au proin concepute spre a arata vizitatorii cu generozitatea lor.
Stilul rococo a proin poporan și în alte părți ale Europei, cum ar fi Germania, Austria și Italia. În aceste țări, designul dinauntru rococo a proin adeseori intrebuintat spre a impodobi biserici și alte clădiri publice.
Stilul rococo a făcut loc în cele din urmă stilului neoclasic mai inasprit la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cu toate acestea, designul dinauntru rococo rămâne poporan astăzi spre stilul său schimbacios și jucăuș.
6. Proba Rococo
Proba rococo s-a caracterizat printru calitate sa ușoară, aerisită și jucăușă. A proin adeseori făcut din țesături delicate, cum ar fi mătasea și dantelă, și participanti linii fluide și modele asimetrice. Proba rococo era adeseori viu colorată și participanti detalii complicate, cum ar fi volane, funde și dantelă.
Una printre cele mai emblematice piese ale modei rococo este rochia chemise. Această spinta era făcută dintr-o chemise simplă, lejeră, oricine era adeseori decorată cu dantelă sau alte detalii delicate. Rochia chemise era adeseori purtată cu un jupon, iar un fichu sau un șal era adeseori intrebuintat spre a umple decolteul.
Alte articole de modă impoporare rococo au inclus mantua, robe à la française și robe à l’anglaise. Mantua era o spinta lungă, fluidă, oricine era purtată de traditie cu un pantece și o trenă. Toga à la française era o spinta mulată oricine se cara cu jupon și fichu. Toga à l’anglaise era o spinta a intinde, oricine era adeseori purtată cu o jachetă spencer.
Proba rococo a proin populară în Europa de la începutul anilor 1700 până la sfârșitul anilor 1700. A proin o perioadă de marire schimbări artistice și culturale, iar esantion rococo a se lauda spiritul ludic și optimist al epocii.
7. Acordeon rococo
Acordeon rococo a proin un creion de muzică oricine a înflorit în Europa de la începutul secolului al XVIII-lea până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. S-a caracterizat printru caracterul său ușor, jucăuș și adeseori neserios. Acordeon rococo a proin adeseori asociată cu aristocrația și clasele superioare și a proin adeseori interpretată în palate și alte decoruri grandioase.
Unii printre cei mai faimoși compozitori de muzică rococo includ François Couperin, Jean-Philippe Rameau și Domenico Scarlatti. Acordeon rococo a proin influențată și de treaba unor compozitori anteriori, bunaoara Claudio Monteverdi și Antonio Vivaldi.
Acordeon rococo a avutie o influență majoră asupra dezvoltării stilurilor muzicale ulterioare, cum ar fi acordeon clasică și acordeon romantică. De corespondent, a avutie un discordie expresiv asupra dezvoltării muzicii de saltatura și a proin adeseori intrebuintat în balete și opere.
Unele printre cele mai cunoscute exemple de muzică rococo includ „Les Barricades mystérieuses” de Couperin, „Les Indes galantes” de Rameau și „Sonata în sol nein-semnat” de Scarlatti.
Beletristica rococo
Beletristica rococo este un creion de literatură oricine a înflorit în Europa în timpul secolului al XVIII-lea. Se caracterizează printru tonul său destins și jucăuș, accentul pus pe inteligență și inteligență și printru folosirea limbajului și a imaginilor ornamentate. Beletristica rococo a proin adeseori scrisă spre aristocrație și adesea a satirizat convențiile sociale și politice ale vremii. Unele printre cele mai faimoase opere ale literaturii rococo includ Violul Lacătului de Alexander Pope, Candide de Voltaire și Nuntire lui Figaro de Pierre Beaumarchais.
9. Filozofia rococo
Filosofia rococo a proin o reacție împotriva raționalismului iluminismului. Ea a marcat emoția și intuiția în detrimentul rațiunii și a promovat o abordare mai jucăușă și mai uşoară a vieţii. Filosofii rococo au criticat adeseori status quo-ul prietenos și diplomatic, iar treaba lor a reflectat adeseori dorința lor de abatere.
Unii printre cei mai importanți filozofi rococo includ:
- François de La Rochefoucauld (1613-1680)
- Jean de La Bruyère (1645-1696)
- Bernard le Bovier de Fontenelle (1657-1757)
- Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu (1689-1755)
- Voltaire (1694-1778)
Filosofia rococo a avutie un discordie expresiv asupra dezvoltării gândirii occidentale. A ocrotit la deschiderea drumului spre mișcarea romantică, iar accentul ei pe emoție și intuiție a influențat treaba multor filozofi de mai târziu, inclusiv Friedrich Nietzsche și Sigmund Freud.
Î: Ce este arta nonfigurativa rococo?
R: Rococo este o mișcare de artă oricine a înflorit în Europa de la începutul secolului al XVIII-lea până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Se caracterizează printru stilul său ușor, jucăuș și adeseori senzual. Maiestrie rococo prezintă adeseori linii delicate, curbate, culori strălucitoare și scene pastorale.
Î: Fiecare sunt câțiva artiști rococo celebri?
R: Unii artiști rococo celebri includ François Boucher, Jean-Antoine Watteau și Antoine Watteau.
Î: Fiecare sunt unele opere de artă rococo celebre?
R: Unele opere de artă rococo celebre includ Imbarcarea spre Cythera de Watteau, Leagănul de Fragonard și Mina lui luceafarul de ziua de Boucher.
0 cometariu